Moşiile de familie în Republica Moldova – aşezarea Sciastlivoie
În orașe cu aglomeraţii cumplite de oameni, viaţa devine tot mai grea, mai înfometată şi mai dureroasă.
Este clară, prin urmare. Tendința unor concetățeni de a se distanța de vâltoarea orașului, de a se stabili cu traiul mai aproape de natură. Caciupericle după ploaie, în lume apar localități ecologice. În majoritatea cazurilor comunitățile poartă un caracter religios-izoteric, dar, în cazul nostru, este vorba despre altceva. Noi comunicăm cu Ian Korăuș, adeptul legendarei zeițe a pădurii Anastasia, care a devenit muza și principalul personaj al cărților compatriotului nostru Vladimir Megreee
«Mediul tehnocrat mă apasă»
– Ian, ce anume vă face să Vă întoarceți cu spatele spre urbă?
– Eu lucrez la Chișinău în calitate de conducător al unui proiect destul de ambițios, particip activ la viața socială și culturală. Însă, mediul technocrat mă apasă. Consider că dorința omului de a intra în contact direct cu natura este una firească. Sunt convins că vom fi fericiți, doar dacă vom trăi în sânul naturii, dar nu ne vom limita la vizite rare la aceasta din urmă.
Agricultura, dacă practicarea acesteia nu este subordonată ideii magistrale de extragere a profitului, ar putea deveni fără echivoc o preocupare preferată. Livădăritul, legumăritul, apicultura sunt capabile să aducă o plăcere veritabilă, bucurie și beneficii. Atunci când pleacă la munte sau la mare, omul nu face nimic, numind toate acestea odihnă. Iar în viața de toate zilele el este present la serviciul, pentru care primește salariu. Este foarte nerațional, în opinia noastră. Într/o asemenea organizare lipsește interacțiunea creativă cu planeta vie, frumusețea și legile ei perfecte, deaceea oamenii obosesc și ei au nevoie de odihnă.
Eu personal intenționez să revin în mediul meu firesc de existență, pentru ca să respir din plin aerul curat, să mă bucur de minunile naturii, să-mi conștientizez esența și să deprind a trăi fără a ține cont de capriciile sferei tehnologice, pentru a transmite aceste deprinderi copiilor și nepoților, obținând astfel crezul în ziua de mâne. Concomitent, noi nu respingem realizările civilizației, ci tindem să îmbinăm cele mai utile dintre ele cu dărnicia naturii virgine.
Dreptul de a crea Vatra Neamului
– Am auzit că adepții mișcării spre Vatra Familiei au propus guvernului proiectul de lege, chemând să fie repartizate doritorilor câte un hectar de pământ, pentru organizarea gospodăriei naturale. Este adevărat?
– Și eu am auzit despre o asemenea inițiativă, dar nu cunosc faptul la care etapă se află aceasta în prezent. Este elaborat proiectul legii cu privire la Vatra Familiei care ar permite statului să reglementeze ideea unor asemenea vetre ale familiei, oprind astfel delapidarea și nimicirea resurselor naturale, restabilirea potențialului natural pierdut și, în dfinitiv, va contribui la însănătoșirea națiunii.
Trerbuie garantat dreptul cetățenilor Republicii Moldova la crearea Vetrei Neamului. Aceasta presupune o casă, garaj, beci, atelier, grădină, fântână, lac, luncă, știubei, pădure. Toate acestea sunt împrejmuite de un gard viu. Dimensiunile minime ale sectorului de 1 ha permite crearea unui sistem ecologic echilibrat din plante fructifere, pomușoare, nucari. Acvatoria și păduricea vor fi populate de animale, păsări, insecte.
O asemenea moșie nu poate fi vândută, amanetată, dată în folosință, partajată sau confiscată pentru necesități comunale, drept care oamenii obțin crezul în ziua de mâine și încredere în autorități.
Adoptarea Legii cu privire la Vetrele Familiei va permite relansarea satului pe baze calitativ noi, popularea pământurilor părăsite, descentralizarea orașelor, reducerea șomajului, la fel, detenisonarea atmosferei criminogene și sociale, eradicarea sărăciei, soluționarea problemelor locative, consolidarea institutului familiei, ameliorarea ecologiei, reducerea necesității în orfelinate și aziluri pentru bătrâni, restabilirea fertilității pământurilor. În plus, aceasta va asigura furnizarea orășenilor cu produse alimentare ecologic pure.
Munca la pământ în locul luxului, carierei, banilor
– Mulți dintre noi au citit cărțile lui Megre. Dar nu toți s-au grăbit să părăsească apartamentele lor confortabile pentru a începe de la zero. Care au fost motivele Dvs.?
– În direcția în care mergem noi acum noi suntem primii. Dar mai există și grupuri de inițiativă și deja există persoane care trăiesc pe pământurile lor. Cei care s-au asociat la această idee nu mai pot trăi în continuare pe negândite.
Eu, spre exemplu, am absolvit universitatea. A venit timpul să aleg o cale în viață. Eu am ales-o. Toate aspirațiile de program – spre lux, glorie, putere, bani – le concept acum ca un complex adolescentin de inferioritate. Doream ceva adevărat. Viața, consacrată unor valori veritabile și veșnice, într-adevăr, sunt în opinia mea, scopuri destoinice.
15 așezări ecologice – experiment de elaborare a modului alternativ de viață
– Hârtia le rabdă pe toate, doar câte proiecte utopice au fost încredințate acesteia pe parcursul secolelor! În realitate, însă, acestea în marea lor majoritate sunt irealizabile. Dar cum se transpune în viață ideea Vatrei Neamului în așezarea Dvs. ecologică?
– Așezare ecologică este o denumire convențională. În esență, este vorba despre o alianță a gospodăriilor casnice ecologice. Moșia noastră, în limbaj modern, este o gospodărie de fermieri. Numai că, de regulă, o asemenea gospodărie este o întreprindere comercială, orientată prin exclusivitate spre obținerea profitului. Pe când prioritățile noastre sunt altele. Bunăstrarea contează, dar este principalul obiectiv. Principalul este exeprimentul în vederea elaborării unui mod alternative de viață, când plăcerile și munca sunt una. Când sănătatea este o stare firească, iar bucuria fiecărei zile trăite este un sentiment cotidian. Pentru noi, belșugul se expimă nu atât în cantitatea bancnotelor, cât în produsul și confortul real.
Astăzi se numără deja 15 așezări, la diferite etape de constituire, iar în componența multor familii se numără copii.
– Urmând recomandările Anastasiei, fiecare așezare trebuie să posede 1 ha de pământ. Dar dacă gospodarul va dori să-și extindă posesiile?
– Noi considerăm că sectorul trebuie să fie pe măsura capacităților unei familii de a-l întreține fără a apela la munca , fără ca să fie atrasă munca salariată. De regulă, un ha este suficient, cu toate că unii ar putea valorifica și 1,5, și 2 ha.
– Ați arendat pământul pentru așezare sau l-ați cumpărat?
– Desigur, am achiziționat pămțntul cu drept de proprietate.
– V-ați confruntat cu anumite greutăți?
– Suntem mobilizați de aceleași principii umanitare (coexsitența armonioasă cu natura, atitudinea negativă față de îngrășămintele chimice etc.). Concomitent fiecare familie trăiește conform propriului ”statut”. Noi suntem parte a societății modovenești și nu considerăm că suntem distanțați de aceasta. Iar probleme neașteptate sunt de ajuns și de rămas. Sau, mai degrabă, obiective vitale, pe care urmează să le obținem, devenind astfel mai maturi și mai înțelepți. Cele mai mari țin de organizarea internă a comunității, de relațiile intergospodărești. În acest sens mentalitatea noastră de consumatori se manifestă în deplină măsură. Dar, cum obișnuim să spunem, vom trăi și vom vedea.
– Atunci, când doi oameni se stabilesc pentru a trăi împreună, apoi să te tot ții câte probleme apar! Până când v-ați construit și v-ați aranjat, problemele comune au consolidat relațiile reciproce. Iar acum, nu-și spune oare cuvântul compatibilitatea psihologică?
– Sinceritatea – iată care este cheia la toate! În măsura, în care oamenii găsesc forțe pentru a sta de vorbă unul cu altul, pentru a conștientiza o anumită situație, putem vorbi și despre un posibil progres. În caz contrar, nu facem altceva, decat să batem pasul pe loc.
– Cum ajungeți din oraș în așezare și înapoi?
– Cu toții, suntem în linii mari, oameni înstăriți, fiecare cu mujlocul lui de transport, astfel că deplasarea nu reprezintă o problemă de nesoluționat.
Mierea, nucile, ciupericle, pepenii…
– Anastasia face trimitere la nucile de cedru. Aveți copaci de cedru pe moșie? Știați că acest copac oxidează puternic solul?
– Pe sectorul meu cedrul lipsește. Cu toate că bucur să primesc în dar nucile vecinilor, cu timpul voi planta și eu copaci de cedru. Deocamdată cultivăm nucari de tot genul, pomușoare, arbuști, copaci fructiferi, legume, zămoși și pepeni. În familia noastră majoritatea legumelor consummate le cultivăm cu mâinile proprii. Ele sunt absolute ecologice, au fost crescute cu grijă. Livada déjà rodește. Avem miere, avem ciuperci de sector.
– Ați auzit despre prelucrarea pământului fără plug No-Till, atât de populară pretutindeni în lume? Știați că părintele acestei tehnologii a fosr agronomul basarabean Ovsinskii?
– Nu doar că am auzit, dar și utiliyăm această metodă protectoare de prelucrare a pământului.
Agricultura vie după metoda Holzer
– Este adevărat că în toamna anului trecut l-ați invitat în ospeție pe renumitul agrorevoluționar austriac Zepp Holzer? Ce anume din inovațiile acestuia ați reușit deja să implementați?
– Holzer a fost la noi, și toate sfaturile lui deja le-am implementat. Recolta, într-adevăr, va fi substanțială. Zepp Holzer ne-a povestit și ne-a demonstrat ce semne indică prezența vânei de apă pe sector, cum să amenajăm un crater cu un iezuleț la fundul acestuia, concomitent în strictă corespundere cu regimul eolian, pentru ca să apară valul care asigură ventilarea apelor, saturarea lor cu oxigen și schimbul straturilor calde cu cele reci. El a rămas impresionat de calitatea solurilor noastre, spunând că în Asutria fermierii pot doar visa la unele ca acestea. Am primit de la el o mulțime de sfaturi practice. El ne-a sfătuit să amenajăm pe sector un bazin cu o curbură specială, cu terase și apă pură pentru scăldat și necesități agricole. El ne-a sfătuit că creăm un concept general și să reamenajăm complet așezarea – cu cheltuieli minime. În Rusia potrivit acestui principiu déjà au fost reamenajate și înnobilate 40 de așezări. Holzer este un om simplu, vessel, onest și bun la suflet, cu o experiență enormă de practicare a ”agriculturii vii”. Lui i-a plăcut Moldova și oamenii din partea locului.
– Va fi oare reluată activitatea site-ului așezării ecologice ”Scastlivoie”?
– Da, însă ceva mai târziu. Pe site s-a adunat informație învechită. Este sezonul recoltei și nu prea avem timp pentru a scrie. Și nici nu simt o dorință prea mare de a face publicitate.
«Este lipsit de sens ca copiii să trăiască în oraș»
– Ce studii urmează copiii Dvs.?
– La fel, ca și ceilalți, dorim ca copiii noștri să absolvească cele mai bune universități, și facem totul pentru a obține aceasta. Ei învață în școli, în cele mai bune școli, spre exemplu, în școala Valdorf din capitală. Ar putea fi că diferența rezidă în atitudinea acestei instituții față de tonul autoritar al sistemului oficial de învățământ, față de versiunea istoriei care în viața mea deja de două ori a fost transcrisă. Însă, de rând cu disciplinele generale copiii noștri însușesc și multe alte cunoștințe, pe care le obțin de la noi.
– Sunteți sigur că copiii Dvs. nu se vor plictisi să fie agrarieni?
– Viața în Vetrele Neamului nu este o viață de țăran. Oamenii care locuiesc în așezări de acest gen pretutindeni în lume, reprezintă toate păturile sociale. Sunt și politicieni, și administrator, și repreyentanți au profesiilor de creație. Cu toții simt necesitatea de a trăi în armonie cu natura. Plantațiile nu necesită îngrijire (nucul, dudul, alunul, caisul, mărul, vișina). Noi nu recurgem la săpat, curățirea copacilor, prelucrarea cu chimicate. Seara și în zilele de odihnă nu revenim în apartamentele sufocante orășenești, situate pe străzi poluate, ci ne deplasăm spre casele noastre vii la 40 de km de la capital, unde ne așteaptă femeile și copiii noștri. Este mai lesne să te deplasezi spre casă, decât să stai cu orele în ambuteiaje. Este lipsit de sens ca copiii să trăiască în oraș. În oraș muncim, ne manifesăm pe plan social, dar nicidecum nu trăim. Copiii noștri, deprinși cu o viață plină de sens în vetrele neamului, nu vor dori să-și schimbe condițiile de trai.
Похожие Записи
« Vatra Neamului, idee națională a Republicii Moldova Comunitatea care te va şoca. „Cedrii sunători ai Rusiei” din Valea Curcubeului – România »