Articolul lui Alex Vlad despre Sfinta Boteaza la Sciastlivoe
In fiecare an pe data de 19 ianuarie in traditia a tuturor crestinilor de rit ortodox se sarbatoreste sfinta Boboteaza, anume in aceasta zi toata apa de pe planeta primeste o structura noua specifica. Un om de stiinta spunea ca anume apa de pe 19 ianuarie nu se strica, el experimentand in directia data. Presupun că și înainte de creștinism în această zi oamenii se scăldau în apă rece pentru purificare.
Am primit invitatia sa plec iarasi in prima comunitate ecologica de vetre stramoshesti din tara noastra – in Schiastlivoe. Am primit invitatia de la Valera, intemeietorul acestei comunitati, cu care am devenit amici, interesant ca prietenul meu Ion Platon cu care am calatorit in India a primit si el o invitatie sa mearga, dar de la alti cunoscuti comuni. Si uite asa o grupa de 3 masini am plecat in Codri.
Ajungand la destinatie, bardul comunitatii Vlad ne-a intalnit cu bucurie si impreuna am plecat spre iaz pentru a trece ritualul de botez cu apa, care era rece ca gheata. Era un frig de minus 7-8 grade, toti s-au dezbracat si au sarit in iaz, iesind din apa ca sa nu inghete au venit la focul care era pregatit pentru a se incalzi. Apa rece are efect mare de purificare si iti da o energie puternica, si poti simti circuitele si fluidele energetice care circula in propriul corp. Dupa ce s-au scaldat barbatii, a venit randul femeilor si copiilor care au repetat procedura. Copiii au plecat la sanius, erau veseli și plini de viata.
Si asa botezati, cu totii ne-am asezat la masa, am jucat un joc interesant care consta in aprinderea unui chibrit care era transmis de la unul la altul si la cine se stingea, i se adresau 3 intrebari la care era obligat sa raspunda cat mai sincer si obiectv. La aspectul intrebari toti au fost intrebati daca suntem fericiti, si ce-i aceea fericirea adevarata, in discutii s-a ajuns la concluzia ca traind clipa ca o sarbatoare, anume starea aceasta ne face pe noi fericiti si fericirea e in noi aici si acum in clipa asta la sarbatoarea data, cu oameni frumosi, veseli, cantind cantece frumoase, savurind din bucatele delicioase si auzind zimbetele copiilor care sunt continuitorii neamului si a tarii.
A fost foarte distractiv mai ales ca in rezultatul acestui joc s-a aflat informati ca designerul care coase rochia de mireasa a lui Ion, prietenul meu, este sotia cunoscutului nostru care era prezent cu noi la joc. Inca o data m-am convins ca noi toti suntem legati unii cu altii pe aceasta planeta.
Si ca intotdeauna am cantat niste cantece superbe, toti impreuna in glas, la ghitara, cu tobe, in cercul cela de oameni era o atmosfera vesela si plina de energie, si nici nu am simtit cum a trecut timpul. Am plecat spre Chisinau cu totii dandu-ne promisiune ca vom reveni neaparat acolo – in micul coltisor de Rai!
Alexandru Vlad
Похожие Записи
« Istoria așezării Sceastlivoe, partea a doua – Pămîntul Făgăduinței … Câteva imagini a familiei noastre – Chirșcin, din diferiți ani din Sciatlivoe, moșia noastră de familie și nu numai… »